Am primit cu stupefactia inocentului ce-si etaleaza in miez de iarna tricoul cu maneca scurta vestea cutremuratoare a mortii divei Whitney Houston,care la 48 d ani si-a luat ramas bun de la viata asa cum a trait,repede si discret.
Si ma cuprind frigurile cand si zeii coboara de pe piedestal aducandu ne aminte ca si zeii mor,nu i asa?
Ce i lipsea?
Ce nu avea?
Un suflet langa ea.Un om care sa o inteleaga.Stresul singuratatii,dispretul fata de trecutul ei tumultos,acel mariaj esuat total cu Boby Brown,a facut din diva muzicii mondiale o victima in serie pe crucea celelbritatii.
Si ma gandesc cat de greu,cu cate sacrificii construim cariere,le mentinem ca la un moment dat sa le distrugem.Ma inchin umil in fata catafalcului marii interprete si sper sa ma ierte Dumnezeu daca ii spun ca este nedrept.
Ma uit afara si zbor cu ochii prin iarna care nu se mai termina.Si ma duce privirea catre cei carora viata i-a uitat acolo sub zapada de 2 metri in "Siberia" moldoveneasca.La non combatul oamenilor din zona,la lipsa de implicare a autoritatilor.Si ma intreb daca mai valoram ceva in ochii lor ingalbeniti de stralucirea bursiera a aurului cotat zilnic.Daca mai avem timp sa respiram,sa traim,sa predicam dreptul la viata,nu mai spun la munca sau la asistenta medicala, ci pur si simplu dreptul la viata.Ii vedeam pe batranii aceia nestiind in ce lume traiesc.Unde le sunt rudele,unde le sunt copii sa le sara in ajutor?Chiar atat de mult am coborat pe scara evolutiei?Sa nu ne mai pese de aproapele nostru?Sa deviem nostalgic catre definitia nesimtirii,a nepasarii,a lipsei de implicare,de a ne pasa de aproapele nostru?
Care este miza acestui demonic joc?
Intii ne inchid gura cu ACTA, acum ne ingroapa de vii sub troiene.
Nu vreti sa lasam statului toate bunurile noastre?
Nu doriti organele noastre inca acum cand suntem sanatosi?
Nu vreti sa ne luati si aerul,portionandu l ca timpul de viata in filmul "In Time"?
Sunteti invitatii mei,dar trebuie sa vreau si eu,domnilor,si credeti ma ca nu va fi usor.
Pentru ca acum suntem mai multi ca ieri,si maine vom fi mai multi ca azi.
Razboiul continua cu statul cu corporatistii nemilosi,cu Europa ranita de vanitatea oamenilor politici si de lacomia afaceristilor verosi care fara scripule infunda tari si falimenteaza economii.
Europa va disparea sunt sigur,iar statele vor deveni ceea ce au fost intotdeuna,libere si fara viitor,ca un cal orb parasit pe campul arid al intolerantei noastre.
Urmeaza meciul lui Oltchim cu Metz.Pana la urma asta ne a mai ramas:SPORTUL.Cat? Nu stiu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu