duminică, 24 aprilie 2011

despre Steaua Bucuresti

ma uitam curios la domnul Becali in incercarea de a convinge telespectatorul ca este un crestin fanatic.ca atunci cand vine vorba de biserica nimic nu mai conteaza,nici chiar Steaua.chiar,ce este Steaua?acum?pai unii ar spune ca este jucaria patronului folosita ca argument in isterizarea privitorului atunci cand paseste pe propria mosie in ghencea asteptand cuminte in scaunul incomod de la peluza sau tribuna fluierul de inceput al corvoadei.cartu,cu tot respectul,in afara comentariilor spirituale si la obiect,nu prea mai are ce sa repare acolo,mai ales ca lucreaza in sistem lohn cu materialul clientului,nici macar munca sa nu are rezultatele asteptate,din motivele liber alese de public,non combat,viata eztrasportiva dusa la maxim,telenovele despre si cu fotbalisti,vezi caderile in baie,escapadele nocturne,asocierea cu femei,dar ce femei...si schita caragieleasca continua cu aceeasi actori,acelasi mecanism falimentar condus de un memeu care nu inteleg care este rolul lui acolo,binecuvantat de helmuth duckadam,mereu bine imbracat si binevenit pe la emisiuni spre a decongestiona atmosfera si asa departe de fenomen de cele mai multe ori.si citesc ca marele stefan sames(vecinul meu) sufera de cancer.si unii isi dau cu parerea,altii cu promisiunile si totii cu parerile de rau.ce facem?nimic.
asta este Steaua lui becali,fara judecata suporterului,care as recomanda sa nu mai vina la un meci doua sa vedem atunci atitudine,Steaua care nu mai este Steaua,fotbalul care nu mai este fotbal,iar suporterul este victima megalomaniei unui bolnav atat si nimic mai mult.

pana unde putem sa ducem rautatea?

obisnuit cu rautatile,cu depravarile verbale si incestuoasele manifestari ale multora care isi fac loc cu coatele prin viata asta,astept la semaforul vietii sa mi vina randul la tribuna bunului simt.nu i greu de stat la coada este un rand mic format din oameni ale caror singure tinte sunt decenta si bunele intentii in lansarea proiectelor fie ele pe termen scurt sau mediu.din vorba in vorba fiecare incearca sa dezvaluie adevarata lui menire pe pamant invocand aparatenenta la un grup sau la propriile idei.nimic nu i scoate in fata,nimic nu i perturba,toti fiind de sorginte saxona in gesturi, repectand aproapele ca pe propria mama sau fiu.dar ce cauta toti aici,astazi,etalandu si veleitatile de buni oratori si de educatori temeinici ai unei generatii din ce in ce mai lipsite de personalitate si educatie civica si morala?unii isi spun profeti,anticipand evenimente si lansandu se in prognoze care de care mai pesimiste cu privire la viitorul tarii,la sansele unei generatii(de ce oare doar a uneia,cand mai multe sunt vanate de glontul pierderii in nimic) pierdute,rasfirate si blamate inca de la nastere,zinele uitand parca sa mai urseasca poporului roman.popor...dexul ne invita sa fim patrioti,constitutia ne pregateste sa fim nationalisti,dar pana la urma ce suntem?victime ( unii ) ale propriilor vicii,employanti de succes insa in firmele altora,liderii de opinie la barul din cartier,sau chiar mai rau, betivi notorii care incearca in fiecare zi sa si depaseasca propriul
record de consumator.si suntem cu totii,sau aproape cu totii romani.unii mai mult altii mai putin in functie de ce conducem,BMW,Logan,Dacia,Mercedes,trabant.vorba unui coleg "pentru mine conteaza intr o discutie cu cel asteptat din ce masina coboara".cam la asta se rezuma definitia intelectualului,nu mai asteptam sa ne dam mana,sa schimbam cateva cuvinte sa exploram universul cunostintelor celuilalt lansati in discutii academice.nu.asteptam sa vedem din ce masina coboara.daca este una de lux clar ca este doctorand si este toba de stiinta si greu sa l egalezi in exuberanta lingvistica.daca coboara din dacie nici nu stiu daca este nevoie sa mai dau mana cu acesta,de conversat nici vorba,ce poate sa mi spuna acesta?cam la aceasta se rezuma coperta propriilor convingeri,de oameni educati,de oameni dirzi si moralizatori.
of si cat imi doresc uneori sa fie altfel.dar stiu ca este imposibil.